Trasee turistice in Dobrogea ...

In Dobrogea pot fi descoperite locuri arheologice, istorice precum si peisaje superbe si minuni naturale. Reusita unei excursii este data de iscusinta imbinarii unor factori: frumusetea locurilor, serviciile de cazare si transport, preturile competitive. Oferta Transevren pentru excursii cuprinde atat deplasari de o zi pentru vizitarea anumitor obiective, cat si pachete turistice pentru mai multe zile.

Traseul 1 - Constanta - Techirghiol - Negru Voda

Din DN 39, Constanta - Mangalia, se bifurca spre dreapta,o artera asfaltata ce face legatura cu orasul Negra Voda, situat la cativa kilometrii de frontiera de stat cu Bulgaria.  
Firul soselii, urca, ocoleste obarsia vailor, care se indreapta spre mare, mergand aproape paralel cu cumpana apelor. De jur imprejur se desfasoara un peisaj caracteristic  de stepa, cu vegetetie specifica dezvoltata pe cernoziom. Soseaua strabate comunele Agigea, Topraisar, Amzaeea, Comana si orasele Techirghiol si Negru Voda.
Soseaua moderna, se desprinde de DN 39 dupa iesirea din localitatea Agigea, fiind cunoscut sub numele. de DN 38, se indreapta spre Sud - Vest.
Km 10: localitatea Agigea, aici puteti vizita singura rezervatie de dune marine din tara localizata in apropierea garii Agigea.
Situata pe platoul unui mal inalt, intrat destul de mult in mare, rezervatia ocupa un pitoresc teritoriu nisipos extins pe o suprafata de cca 5 ha, la aproape 50 m de mare, langa cladirea unde isi are sediul o unitate a Institutului Roman de  Cercetari Marine.
    Legatura cu rezervatia se face atat pe calea ferata, prin intermediul statiei Agigea, cat si pe soseaua ce duce pana la Sanatoriul balnear Agigea. Dunele s-au format prin depunerea continua a nisipului adus de vant, din directia nord, dinspre un vechi golf marin, ocupat in prezent de lacul Agigea, situat la nivelul marii. Imprejmuita si ferita de actiunea distrugatoare a animalelor, rezervatia si-a pastrat destul de bine aspectul natural si tipic de duna cu flora si fauna ei specifica.
    In putine locuri din tara, pe o suprafata de teren atat de restransa se intalnesc numar atat de mare de plante de nisip, unele caracteristice litoralului atlantic, mediteranean si caspic, altele intregului tarm pontic, in sfarsit cateva, descoperite pentru prima oara in aceasta rezervatie, constituie cazuri unice in contine 848m1220i ntul european. Dupa aprecierile specialistilor dunele adapostesc peste 120 de specii de plante cu flori si numeroase specii de animale, multe dintre ele de un deosebit interes stiintific, iar unele de o reala valoare estetica pentru ansamblul teritoriului rezervat.
    Raritatea floristica ce constiuie faima acestor dune este ciucusoara de nisip intodusa in stiinta, ca specie distincta de eminentul cercetator al botanicii romanesti E. Nyarady si denumita stiintific Alyssum borzaeanum in cinstea ilustrului botanist roman Al. Borza, intemeietorul Gradinii botanice din Cluj-Napoca. Aceasta ciucusoara este un endemism al regiunii pontice apusene si una din plantele care predomina numaric pe anumite portiuni ale dunelor de la Agigea realizand in luna mai aspecte foarte caracteristice, de o rara frumusete. Este o planta inalta de 10-25 cm, la baza cu lastari sterili ai caror frunze acoperite de peri au culoare alba. Florile numaroase, grupate in inflorescente caracteristice, sunt de culoare galbena.
    Tot o raritate floristica este si Ephedra distachya cunoscuta popular sub numele de carcel, din cauza trunchiului sau ramificat si noduros. Are ramuri verzi cu frunze alburii, reduse la niste solzi, iar semintele sunt prevazute cu un invelis carnos rosu-aprins, de aspectul unei smeure. Neam cu falnicul molid si brad, carcelul este o planta ocrotita la noi, raspandita in mai multe puncte de pe litoralul nostru, dar si in cateva localitati din interiorul tarii,la Suat, Cheia Turzii si Lancram, pe tarmul Marii Panonica de odinioara.
    Intre raritatile floristice ocrotite, pe plan local, cu infatisare exotica si decorativa este volbura de nisip care prin frunzele sale mari, moi si paroase, prin florile sale albe, in forma de palnie, ce pot ajunge pana la 5 cm diametru, impresioneaza pe oricare iubitor de frumos.
    Aspectul vegetatiei de pe aceste dune variaza in functie de sezon. In martie-aprilie predomina plantele cu bulbi ca: ceapa-ciorii cu flori mici albastre grupate in raceme sau cu flori albe, la care se adauga toporasii de culoare alb-galbuie si flamanzica cu flori albe. La inceputul lunii mai, o masa de flori galbene de ciucusoara de nisip si carcel, imbraca dunele printre care rosul aprins al cocoseilor si macilor invioreaza aspectul monoton al vegetatiei. Majoritatea speciilor ating apogeul dezvoltarii lor in mijlocul lunii mai, dupa care aspectul vegetatiei este imprimat de plantele cu caracter xerofil ca, rogozul de nisip, perisorul, carcelul, limba boului, sipica de nisip, serlaiul, jalesul de nisip, cosacii de nisip, smeoaia, plevaita, gusa-porumbelului de nisip.
    In rezervatia de la Agigea se gaseste si o fauna interesanta ca: broasca testoasa dobrogeana, monument al naturii, calugarita, insecta cu o viata plina de curiozitati care se hraneste cu insecte, iar dupa imperechere isi devoreaza masculul; leul furnicilor, adultul asemanator libelulei, iar larvele se hranesc, mai ales, cu furnici. La acestea se mai adauga diferite specii de insecte specifice dunelor, precum si prezenta vrabiei spaniole care maresc insemnatatea stiintifica a rezervatiei.
    Prin aspectul lor si prin raritatile floristice si faunistice dunele de la Agigea reprezinta unicat pentru tara noastra, dar si un instructiv obiectiv turistic, meritand a fi inscris printre proiectele de vacanta ale celor care se gasesc vara pe nisipul plajelor sub placuta adiere a brizei marine. Km 15: orasul Techirghiol, prima localitate pe care o intalnim. Statiunea este situata pe malul de Nord - Vest al Lacului Techirghiol, intr-o valcea inconjurata de mici coline. Orasul avea o populatie de 6872 rn anul 1992.
Localitatea s-a dezvoltat pe locul unor urme de viata omeneasca inca din neolitic. Prima memiune documentara dateaza inca din anul 1560, cand Techirghiolul este amintit in doua firmane ale sultanului Suleiman Magnificul, catre domnitorul Moldovei. Localitatea apare ca resedinta de caza (unitate administrativa otomana, corespunzatoare ca importanta unei plase din Tara Romaneasca). La recensamantul fiscal din anul 1694 avea 80 de capi de familii nemusulmane care plateau impozit. In urma deselor razboaie din secolele urmatoare localitatea isi reduce populatia la 125 locuitori in anul 1882.
Numele sau, de provenienta otomana, este legat de culoarea cenusie a apei lacului (ghiol) si a valurilor provocate de vant, care da un aspect vargat (techir). Dupa anul 1878 Techirghiolul cunoas.te transformari ample devenind prima asezare balneara de pe litoralul romanesc.
Din anul 1891 -A. Hagi-Pandele si-a parcelat mosia si a vandut-o in loturi pentru construirea unor stabilimente de bai. La sfarsitul secolului(1899) localitatea era deschisa ca statiune balneara, cand se inaugureaza Azilul maritim Techirghiol - cu 40 de paturi si instalatie pentru baile de namol.
In anul 1907 numarul camerelor se ridica la circa 300, iar a paturilor la 400-500. Pana la primul razboi mondial s-au construit ,,numeroase vile particulare si unele stabilimente balneare printre care in anul 1912 Sanatoriul ,,Clement Popescu".
In statiune se pot vizita :
-Monumentul eroilor, ridicat in central statiunii, in anul 1931, opera sculptorului D. Mataoanu
-Biserica din lemn, al II-lea monument, construita in anul 1750, in Maramures (localitatea Viseul de Sus) sj stramutata in apropiere de, Sinaia, in anul 1921, a fost adusa, la Techirghiol in anul 1951.
Nu departe de biserica se afla fantana, cu o sculptura realizata de Ion  Jalea. Amatorii de drumetii scurte pot face de la debarcader, plimbari scurte cu salupa rapida pana la Eforie Nord sau pe bratele lacului - Urluchioi, in imparatia pasarilor de balta. Pe bratul Tuzla, la punctul ,,Caramidarie" s-au gasit interesante urme arheologice.
-Schitul "Sfanta Maria", de maici, avand o biserica maramuresana, din lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului.
Biserica a fost construita in anul 1750 in satul Maioresti, de unde este mutata in anul 1920, la stana regaia Sfanta Ana din Bucegi-Sinaia, iar in anul 1951 din initiativa Prea Fericitului Parinte Iustinian Marina, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (1948-1977), este adusa la Techirghiol. Biserica pastreaza pe peratii interiori picturi naive executate in tempera.
In cadrul Manastirii Techirghiol exista un spatiu amenajat dupa planurile Patriarhului lustinian, dar ideea este mai veche, din 1933, emisa de Patriarhul Miron Cristea, care initiaza Casa de odihna, in anul 1928, ca un loc de odihna si tratament destinat in exclusivitate preotilor din toata tara. Asezamantul are o splendida statuie a Sfantului Pantelimon, opera in bronz a scluptorului Ion Jalea, o fantana deosebita si muzeul "Marturii de viata crestina pe pamantul Dobrogei".
Km 26: localitatea Topraisar – cu o populatie de 3227 locuitori in anul 1992, are o economie agrara.
Km  33:  localitatea Amzacea,  cu o populatie de 1300 locuitori  in anul 1992, este sat; resedinta  comunei cu acelasi nume.
In localitate se afla o geamie datand din secolul XVII cu un zvelt minaret refacut in anul 1927.
Km 43 – localitatea Comana, cu o populatie de 901 locuitori(1992), are o economie agrara. Km 55: orasul Negru Voda, localitate rurala pana in noiembrie 1989 cind este declarat oras. Are o economie predominant agrara. Populatia orasului era de 5478 locuitori in anul 1992. Negru Voda este punct de frontiera rutier (pe D.N. 38) si feroviar (pe calea ferata Medgidia - Negru Voda - Dobrici(cu legatura spre Varna) spre Bulgaria.

Web Hosting & Web Design : Soft-Manager.Ro